Chinchila

Durata de citire: 2 minute

Chinchila face parte din familia rozătoarelor. Ea este originară din ţări cum ar fi Argentina, Bolivia, Chile.
Este un animal acoperit cu blană trăind liberă pe vârfurile munţilor până la înălţimii de aproape de 3000 m.  Chinchila s-a adaptat bine la diferenţe mari de temperatură, zi – noapte, umiditate mică, ceea ce face ca ea să reziste o mare perioadă de timp fără apă. Fiind rozătoare ea se hrăneşte cu ierburi, seminţe, rădăcini, tulpini, frunze ale unor arbuşti.
Chinchila poate fi confundată cu veveriţa, deoarece are coada lungă, membrele din faţă scurte prevăzute cu 5 degete, iar cele din spate lungi prevăzute cu 4 degete. Membrele sunt folosite atât pentru deplasare cât şi pentru apucarea hranei. Chinchilele au greutăţi variabile în funcţie de vârstă şi de sex. Astfel masculii sunt mai uşori decât femelele ei având greutăţi între 250 – 500 grame. De asemenea atât temperatura corpului cât şi activitatea cardiacă şi respiratorie depind de vârsta animalului.
Chinchila este un animal nocturn care se hrăneşte numai cu nutreţuri. Ea se adaptează foarte uşor creşterii în captivitate nefiind deloc pretenţioasă. Ea este blândă şi cu ea se poate lucra foarte bine. Dacă este prinsă ea nu muşcă, nu zgârie, nu se zbate. Îi place să fie mângâiată, ţinută în braţe.
IMPORTANT! În cazul în care este speriată, chinchila suferă un fenomen ciudat. Rezultatul acestei acţiuni îl constituie căderea părului şi împrăştie un miros puternic de migdale. De asemenea elimină un puternic miros de urină.
Chinchila se hrăneşte numai noaptea.
Numele îi parvine de la indienii „chincha” pe care spaniolii i-au găsit în America de Sud, atunci când au ocupat-o în secolul al VI-lea.
Firul de chinchilă este foarte subţire, de aproximativ de 200 ori mai subţire decât la om. El fiind foarte subţire şi foarte des blana nu face „cărări” atunci când trecem cu mâna prin ea.
Este un excelent animal de companie.