Afecţiunile stomacului şi a intestinelor
1. Voma este un act complex, în timpul căruia conţinutul stomacului şi uneori al intestinului subţire este eliminat prin esofag şi gură. Voma se face cu uşurinţă. Câinele ia o poziţie rigidă, cu capul întins şi cu ajutorul muşchilor stomacului execută o mişcare de dute-vino prin care se grăbeşte eliminarea. Se produce atunci când există un conţinut stomacal iritabil, alimente nedigerabile sau este urmarea unui efort fizic exagerat ori a unor tulburări hepato-biliare.
Vărsăturile ocazionale nu trebuie să ne îngrijoreze, în schimb cele repetate trebuie să constituie un semnal de alarmă. De aceea vom urmări îndepărtarea factorilor cauzanţi şi după fiecare vomisment animalul va fi ţinut la dietă.
2. Diareea ( enterita )
Această afecţiune poate fi produsă de diverse infecţii sau poate apare în boli infecţioase, parazitare, toxice sau organice.
Câinele prezintă abdomenul supt, spatele încovoiat, sete mare, pofta de mâncare lipseşte, defeca des, iar fecalele sunt moi şi cu miros respingător.
Fecalele sunt gălbui sau cenuşii, uneori cu urme de sânge. Încă de la primele semne de enterita este bine ca timp de 3-5 zile să se administreze o hrană dietetică. Dacă şi după aceasta dietă, continuă şi se asociază cu febră, vomă şi lipsa poftei de mâncare se va institui urgent un tratament medicamentos.
3. Constipaţia. Un câine sănătos defeca pe zi de aproximativ 3 ori. Constipaţia apare atunci când pe parcursul a două zile câinele nu defeca deloc. Folosirea excesivă a oaselor în alimentaţie, abcesele perianale, parezele , tumorile şi uneori vârsta înaintată pot produce constipaţie.
Câinele are un mers greoi, abdomenul este supt şi dureros, ia des poziţia de defecare, dar fără rezultat. Se recomandă administrarea de alimente mai puţin consistente, laxative uşoare, plimbări zilnice si multă mişcare.
4. Răsucirea stomacului (torsiunea stomacului)
Apare datorită unor mişcări bruşte, cum ar fi coborârea sau urcarea în grabă a scărilor, tăvălirea, etc. Câinele este speriat, neliniştit, se mişcă foarte greu datorită durerilor mari, ţine gâtul întins, spinarea încovoiată, iar respiraţia este întretăiată. Greaţa, voma şi defecarea sunt absente. Dacă nu se intervine urgent prin operaţie pentru repunerea stomacului în cel mult în 36 de ore, viaţa animalului este în pericol.
5. Obstrucţia intestinală apare în diverse porţiuni ale intestinului şi este provocată de excese alimentare care nu pot fi eliminate, intră în putrefacţie şi degajă gaze care produc balonare şi implicit dureri mari abdominale.
În obstrucţia totală, câinele prezintă colici, vomitări alimentare la început, apoi cu aspect de fecale; respiraţia este greoaie şi tip costal. Urmează apoi, o stare de depresie progresivă, autointoxicaţie şi şoc, iar în final, stare de comă.
Singurul remediu este intervenţia chirurgicală.
6. Gastriţele sunt urmarea unor boli hepatice, renale, cardio-vaculare, boli parazitare, infecţioase, sau sunt de origine alimentară, nervoasă, medicamentoasă, toxică sau mecanică ( corpi străini ). Câinele bolnav vomită des, iar gura emană un miros urât. Abdomenul este mărit, sensibil şi dureros, animalul este lipsit de putere şi slăbeşte conţinu. Tratamentul va fi dietetic şi medicamentos. Gastriţele toxice obligă pe lângă tratamentul normal şi unul antitoxic.
7. Obstrucţia şi inflamaţia glandelor perianale
Glandele perianale pot fi sediul unor procese infecţioase, răniri, abcese şi fistule.
Atunci când sunt afectate, produc mâncărime, anusul este foarte sensibil, iar defecarea este greoaie. Deseori apar tulburări generale cum ar fi: inapetenţa, voma, febra, etc.
Ca tratament se recomandă vidarea glandelor cu grijă şi tratament medicamentos.