Boala fricii
Prin boala fricii se înţeleg crizele nervoase care apar brusc la câine, iar semnul dominant îl constituie neliniştea şi frica. Într-o canisă, boala se poate transmite prin imitaţie de la un cîine la altul. Se manifestă prin oprirea câinelui, tragerea lui înapoi şi fuga, fără să mai asculte comenzile stăpânului. Fuga poate dura cîteva minute până la ore.
A doua formă pe care o poate îmbrăca boala se manifestă prin tremurături fără motiv, câinele cade, după câteva secunde se ridică scânceşte, se deplasează dezordonat ca după aceea să se redreseze părând un animal complet normal.
3. Forma halucinatorie se manifestă atunci când animalul ia poziţie de apărare sau atac fără motiv, revenindu-şi după câteva momente.
4. Forma epileptiformă, se manifestă prin câteva urlete, cădere, contracţii, dar cu revenire rapidă.
5. Forma colectivă, apare simultan la mai multe animale. Crizele se manifestă doar câteva minute dar pot reveni după câteva zile, săptămâni, luni sau din an în an.
6. Tipul anxios, fără nici o excitaţie din mediul, câinele devine dintr-o dată neliniştit, fricos, tremură şi vrea să se ascundă în locuri întunecoase. Privirea lui exprimă permanent spaimă, iar criza poate dura ore, zile şi chiar săptămâni.
Tratamentul implică administrarea de vitamine, calmante şi hipnotice.