Păsările domestice constituie sursa de hrană cea mai acceptată de populaţie, deoarece atât carnea lor, cât şi ouăle sunt produse alimentare de neînlocuit pentru toate vârstele; în acelaşi timp, îndeletnicirea creşterii păsărilor constituie o importantă sursă de venit atât pentru crescătorii care practică sistemul extensiv de creştere (în mica gospodărie), dar mai ales pentru cei care practică sistemul intensiv (în marile ferme).
Toate aceste avantaje ale creşterii păsărilor sunt condiţionate de prevenirea şi combaterea bolilor care, în cazul existenţei lor, pot duce la pierderi economice foarte mari şi falimentarea gospodăriilor.
Parazitozele
Între multiplele boli la păsări, care pot avea etiologii (cauze) diferite amintim:
• bolile infecţioase, produse de microbi; tehnopatiile – consecinţă a deficienţelor de nutriţie şi microclimat; bolile parazitare – produse de paraziţi, cu localizare corporală internă sau externă.
Parazitozele au o pondere însemnată, deoarece prin evoluţia lor mai ales cronică, dar şi acută şi subacută, duc la decimarea în timp a efectivelor de păsări.
Paraziţii la rândul lor, sunt sistematizaţi în mai multe grupe, în funcţie de dimensiunea şi forma lor, de ciclul lor vital, care poate avea în stadiile lor de evoluţie mai multe gazde, de speciile de animale şi organul parazitat în stadiile larvare sau adult, de acţiunea lor patogenică etc. Astfel, paraziţii sunt grupaţi în următoarele categorii principale şi anume:
• Protozoare, organisme unicelulare, de dimensiuni microscopice, fiecare denumindu-se în funcţie de genul parazitului care afectează în principal sângele cu organele hematoformatoare- hemosporidii, tubul digestiv cu organele anexe (ficatul) – coccidii (Histomonas), precum şi alte ţesuturi (muşchii sistemului nervos) – sarcosporidii.
• Trematode, din categoria viermilor laţi (Plathelmintes), de dimensiuni microscopice în stadiile foarte tinere şi macroscopice (se văd cu ochiul liber), în stadiile de adult, între care amintim Prostogonimus, care parazitează la pasăre şi afectează ouatul; paraziţii din această grupă au în ciclul lor de viaţă stadii care au loc în melcii de apă sau de uscat.
• Cestode, tot din categoria viermilor laţi, dar segmentaţi, de dimensiuni mici (câţiva milimetri) cu localizare în principal intestinală. Principala sursă de infestare o constituie gazdele intermediare.
• Nematode, din categoria viermilor rotunzi (cilindrici) – grupa Nemathelmintes, din care fac parte Ascaridia, Heterakis, Capillaria şi altele, cu localizare digestivă, Syngamus, Cyathostoma – cu localizare traheobronşică etc.; formele infestante (ouă, larve) sunt preluate de păsări de pe sol, din ape, gazde intermediare.
• Artropode-Arachnide (care au picioare articulate şi corpul format din două segmente: cefalotorace şi abdomen), din care fac parte agenţii etiologici ai răilor Cnemidocoptica (la picoare şi pene), laminosiptică (subcutanată), căpuşele Gamaside, Argaside şi Ixodide.
• Artropode- insecte (care au picioare articulate şi corpul format din trei segmente (cap, torace şi abdomen) – din care fac parte mai multe genuri de insecte parazite malofage, care „toacă“ penajul.

Dr. Viorica Chiurciu, dr. în Ştiinţe Medicale Veterinare
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2008

Related posts:

Salmoneloza porumbeilor (Paratifoza) Carenţa de albumină Pseudopesta aviară Intoxicatia cu sare Avitaminoza K VITAMINA K3 1% SINDROMUL ADENO-COLI LA PORUMBEI Dermatita gangrenoasa aviara (dermatita necrotica) Cacadu galben crestat (Cacatua sulphurea) Guta la pasari PET SPOT PLUS® Zoonozele Pyratel CD TRIANTELM Speranţa de viaţă la păsări OVOPROTECT CRESTEREA PREPELITELOR Rasa de gaini Leghorn Rasa de pasari Cochinchina Diagnosticul rapid