Căpiala
Cenuroza este o boală parazitară caracterizată prin tulburări nervoase la animale şi om, datorită localizării cerebrale a formei larvare a teniei Multiceps multiceps.
Boala eşte cunoscută din cele mai vechi timpuri la animale, în special la oi, capre, mai rar la bovine,  sub denumirea populară de „căpială”. La om se întâlneşte mai rar – s-a întâlnit la ciobani, manifestată prin cefalee, confuzie mentală şi incapacitate de muncă.

Viermele adult, tenia Multiceps multiceps sau Taenia coenurus are o lungime de 40-100 cm şi lăţime de 3-4 mm şi parazitează în intestin la câine, vulpe, lup care constituie gazde definitive şi rezervor de paraziţi. Odată cu materiile fecale aceste animale elimină proglotele teniei, încărcate cu ouă (oncosfere), poluând astfel, sursele de apă şi păşunile. Oile, caprele şi bovinele pot ingera odată cu apa sau iarba, ouăle teniei care conţin embrioni. Ouăle ajung în tubul digestiv, pun în libertate sub acţiunea sucului gastric, embrionii hexacanţi, care trec în circulaţia sanguină, se răspândesc  în tot organismul, dar se dezvoltă numai aceia care ajung în sistemul nervos central (creier). Coenurus cerebralis este o veziculă albă-sidefie de dimensiuni variabile, ajungând până la mărimea unei nuci sau cât un ou de găină.

Ciclul evolutiv al parazitului se continuă prin consumarea creierului parazit al oii sau caprei de către câini, vulpi, lupi în a căror intestin se dezvoltă viermele adult.

Cenuroza este o boală de păşune, dar infestarea oilor şi caprelor poate avea loc şi prin furajare la grajd sau adăpare.

La om, boala se întâlneşte la persoanele care vin în contact cu câinii turmelor de oi. Infestarea are loc prin consumul alimentelor, zarzavaturilor, legumelor şi apei contaminate cu ouă de paraziţi, prin murdărie cu fecale de câini.

Omul se poate infesta şi prin mângâierea câinilor şi îngrijirea acestora.

• Simptomatologia bolii la animale. Manifestarea bolii este în funcţie de localizarea veziculelor, numărul şi mărimea acestora. Animalele (mai ales oile) au tulburări în mers şi echilibru, rămân în urma turmei, parcă sunt adormite. Se orientează greu şi se lovesc de diferite obiecte, se învârtesc în loc, pe partea unde sunt localizate veziculele, de unde denumirea populara  de „oaie capie”. Apăr tulburări vizuale centrale şi modificări ale fundului de ochi. Mersul poate fi în cerc, la dreapta sau la stânga în partea emisferei unde este localizat cenurul. Daca localizarea veziculei este frontală, animalele au tendinta de dromomanie (mers nestăvilit înainte), iar în cazul localizărilor în lobii temporali se produce pierderea reflexului pupilar din partea opusă localizării.

• Diagnosticul – se pune, la animale pe seama semnelor caracteristice;

• Manifestarea bolii la om. Semnele bolii sunt în funcţie de localizare şi numărul veziculelor şi sunt asemănatoare cu cele date de compresiunile tumorilor cerebrale. Bolnavii sunt astenici si apatici. Prognosticul este grav, boala evolueaza spre moarte.

• Profilaxie şi combatere.  concentrarea şi îngrijirea câinilor vagabonzi  în locuri special amenajate conform legii protecţiei animalelor, castrarea câinilor, dehelmintizarea periodică a cainilor ciobanesti, a celor de pază şi apartament, prevenirea infestării câinilor prin evitarea ingerării de către ei a creierului de la oile parazitate. Capetele oilor sacrificate de cenuroză se vor îngropa adânc in pământ.

Oamenii vor evita contactul cu câinii şi vor respecta regulile de igienă corporală.

• Tratamentul – la animale s-a încercat tratamentul chirurgical după depistarea veziculelor, eliminarea acestora prin extirpare după o prealabilă trepanare a osului. In ultimul timp s-au incercat tratamente cu produse antiparazitare moderne de tipul rombendazolului. La om se pune diagnosticul prin ecografie si EEG, dupa  care se face tratamentul chirurgical si de protectie

Related posts:

Trichineloza SCABIA (Râia) Coccidioidomicoza Sporotrichoza Boala zgârieturii de pisică Gastroenterita produsă de virusul Rota Pseudopesta aviară Boala de Marburg Balantidoza Variola maimuţelor Boala lui Ebola Paravaccina – Pseudocowpoxul Listerioza Microsporia Rujetul Zoonoza DERMATITA CARBUNOASA Gripa (Influenta) Histoplasmoza Actinobaciloza