CIOBĂNESC BELGIAN GROENENDAEL
Berger Belge Groenendael
BELGIA
Strămoşul său este câinele ciobănesc persian din care, ulterior, prin mai multe încrucişări între tipuri indigene şi câinele Deerhound, adus de călugării flamanzi în secolul al 13-lea, au rezultat exemplarele actuale. În timpul stăpânirii Caselor de Burgundia şi Habsburg, existau mai multe tipuri de ciobăneşti belgieni. Începînd cu anul 1885 s-a trecut la selecţionarea tuturor ciobăneştilor indigeni, acţiune care a condus la fixarea a patru tipuri de ciobăneşti belgieni, deosebindu-se între ele numai prin culoarea şi structura părului : Groenendael, Tervueren. Malinois şi Lackenois. Ciobănescul belgian Groenendael a fost creat de Nicolas Rose, la castelul Groenandael, de unde îi vine şi numele. Aici s-a format, prin diverse selecţionări dirijate, celebrul câine numit Ducele de Groenendael din care descinde întreaga rasă cu păr lung, negru, de groenendaeli.
Prin armonia structurală, prin sensibilitatea şi inteligenţa sa, Ciobănescul belgian face parte din aristocraţia raselor ciobăneşti. Este un câine de tip lupoid, de mărime mijlocie, cu aspect armonios, cu corpul de construcţie proporţionată, cu muşchi puternici, însă nu greoi; membrele sunt musculoase, cu osatură solidă; capul este bine conturat, potrivit de lung, botul de mărime mijlocie îngustîndu-se spre nas; ochii sunt mijlocii, uşor migdalaţi, de nuanţă brun-închisă, cu o privire directă, vioaie, inteligentă şi întrebătoare; urechile de lungime potrivită, în formă triunghiulară, cu vârful rotunjit sunt prinse sus, rigide şi drepte ; gâtul uşor alungit, musculos, fără salbă se lăţeşte spre umeri ; pieptul este potrivit de lat, toracele adânc şi rotunjit la coaste, spatele este drept şi lat, flancurile musculoase, abdomenul uşor ridicat în continuarea liniei toracelui; coada de lungime medie, puternică la rădăcină este purtată în jos, cu vârful puţin curbat. Părul este lung, negru, neted, lucios, des, cu o textură bună, formînd cu puful moale de dedesubt un acoperămînt protector excelent ; mai scurt pe cap, urechi şi partea de jos a picioarelor, mai lung şi bogat pe gât şi piept unde formează guler şi jabot; coapsele sunt îmbrăcate cu păr bogat şi lung; coada este stufoasă, cu păr lung şi bogat formînd panaş.
Este un câine rustic, obişnuit să trăiască în plin aer, foarte rezistent la intemperii. Prin armonia formelor sale şi portul mândru al capului, dă impresia unei robusteţi elegante şi foarte atrăgătoare. Rezervat cu străinii, este vigilent, activ şi extrem de devotat stăpânului. Foarte rapid în acţiuni, are caracter cam impulsiv, răspunzând fulgerător la orice provocare. Fiind foarte sensibil la instruire, îi trebuie o mină blândă.
Este un excelent paznic al turmelor şi al locuinţelor, un câine solicitat pentru apărare şi protecţie, folosit tot mai mult în poliţie ca un foarte bun câine de urmărire; devotat, vigilent, inteligent, elegant şi demn, armonios, impozant este tot mai solicitat în ultimul timp şi ca un mândru câine de însoţire.
Înălţimea:
M. 60—66, ideal 62 cm F. 58—60 cm
Greutatea: M. 28—35 kg F. 25—32 kg
Culoarea părului:
Negru complet, cu păr lung, lucios pe tot corpul, mai abundent la gât. Puţin alb pe piept şi pe labe este îngăduit.