Diagnosticul gestaţiei

Gestaţia se manifestă prin semne caracteristice, după aproximativ două săptămâni. Femela începe să crească în greutate, apetitul devine capricios, iar atunci când sunt mai mulţi câini la un loc, femela devine posesivă, lacomă, formându-şi adevărate depozite de mâncare. Totodată este mult mai ataşată de stăpân, aproape cerşeşte mângâierile acestuia.
După trei săptămâni, mamelele încep să crească în volum, iar la cinci săptămâni, gestaţia se poate observa cu ochiul liber dar şi prin palpare. Spre sfârşitul celei de-a doua luni, gestaţia este evidentă. Abdomenul se măreşte progresiv, iar glandele mamare, care sunt deja mărite, se întăresc. Cu câteva zile înaintea fătării, apare secreţia lactată, vulva se tumefiază, iar coada devină mai mobilă. în această ultimă perioadă, femela devine agitată şi caută locuri mai retrase.
O problemă foarte importantă şi care uneori face pe stăpân nefericit ( mai ales când naşterea căţeilor este aşteptată cu nerăbdare ) o constituie aşa numi¬ta gestaţie falsă. în acest caz, femela prezintă senine caracteristice gestaţiei: se întăresc mamelele, porneşte secreţia lactată, iar din vulva tumefiată seva scurge un lichid asemănător celui care precede naşterea. Femela este agitată şi îşi caută loc pentru cuib, unde strânge lucruri dragi ei : jucării, papucii stăpânului etc. pe care le linge şi le adună lângă ea ca pe proprii căţei.
Gestaţia falsă se datorează unui dezechilibru hor¬monal şi se poate repeta şi la alte cicluri estrale.
Dacă s-a depăşit termenul de gestaţie, un consult de specialitate şi o radiografie poate confirma dacă avem sau nu de-a face cu o sarcină.