Speranţa de viaţă la păsări

Durata de citire: < 1 minut

Vârsta maximă a unui organism este stabilită genetic. Şansa de a ajunge această vârstă maximă depinde de diferiţi factori ai mediului.
În captivitate păsările pot ajunge la o vârstă substanţial mai înaintată decât în libertate – cu condiţia să fie întreţinute şi hrănite conform speciei lor.
Cauza pentru perspectiva crescută de viajă în captivitate se explică cu siguranţă prin lipsa duşmanilor. În camera de zi de obicei nu este nimeni (în afară probabil de pisică) care să tânjească după viaţa prietenilor noştri cu pene. O compoziţie constantă, hrănitoare a substanţelor nutritive în alimentaţie, inexistenţa variaţiilor extreme de temperatura, la fel ca şi lipsa stresului, care în libertate aparţine luptei pentru supravieţuire, le ajută păsărilor noastre de colivie să atingă vârsta genetică maximă. Astfel, papagalii mari pot să împlinească peste 70 de ani, papagalii nimfa peste 20, papagalii cu pene ondulate şi cintezoii pot trăi până la 20 de ani, iar auşeii pot împlini aproximativ 12 ani.
Din păcate, acestor şanse favorabile de supravieţuite în captivitate li se opun pericolele unei hrane şi unei îngrijiri incorecte. Prin lipsa hranei şi prin alimentaţia deficitară, prin igiena care lasă de dorit şi prin îngrijirea necorespunzătoare rasei, o mare parte din pasările decorative care sunt ocrotite de om se îmbolnăvesc şi mor înainte de vreme.

Call Us