Stomatitis difthteroides

Este o inflamatie a mucoasei bucale cu necroza epiteliului, urmata de formarea deasupra acestei necroze a membranelor pseudodifterice.
Etiologie. Ea poate fi simptomatica in unele boli infecto-contagioase ca febra catarala maligna, pesta bovina sau febra aftoasa la rumegatoare.
Cauzele predispozante sunt oferite de greselile alimentare, subnutritia cantitativa si mai ales calitativa, reducerea secretiei lactate a mamelor, alterarea laptelui in timpul pastrarii sau administrarii in biberoane necorespunzatoare din punct de vedere igienic, alimentatia suplimentara ne-corespunzatoare calitativ, prin mucegaire, prin prezenta in fainuri a unei cantitati de neghina (care confine o sapotoxina cu mare putere histolitica), dar si in urma consumarii multor alimente care au suferit peroxidare in timpul iernii sau primaverii.
Cauzele ocazionale sunt contuziile, ranirilor mucoasei, sau chiar actiunea directa a unor agenti medicamentosi iritanti care se administreaza in combaterea sau prevenirea diferitelor boli. Pot interveni si tulburari ale altor organe, cum ar fi afectiunile gastrointestinale, respiratorii, sau bolile ficatului, ale rinichiului care mai ales la animalele mari pot sa determine ocazional declansarea bolii sub forma enzootica. Interventia bolilor osului (rahitismul, osteomalacia, osteofibroza) care aduc tulburari generale grave precum si ale aparatului dentar, favorizeaza declansarea ei.
Cauzele determinante sint foarte diferite fiindca agentii de mica putere patogena pot sa se dezvolte cu usurinta pe aceste tesuturi la cele mai mici interventii ale factorilor ocazionali. Intre acestia pot sa fie intilniti paratificii, Cl. pyogenes, diversi fuzospirili, leptospire dar aproape totdeauna sub aceste leziuni se dezvolta Sphaerophorus nccrophorus, de aceea si boala poate sa ia mai frecvent denumirea de difteria viteilor. La rumegatoarele mari, pe astfel de leziuni si in special pe partea dorsala a limbii pot interveni Actynomyces, Actynobacillus.
Boala se intilneste de obicei la tineretul sugar sau intarcat in special la vitei, cind de obicei intervin factorii caustici, toxici, necrotici, poate aparea si la animalele adulte predispuse prin aceleasi cauze ca si tineretul.
Simptomatologia este in general asemanatoare la toate speciile, animalele manifestindu-si tulburarile de prehensiune, masticate la citeva zile pana la 2 – 4 saptamani din momentul in care se gasesc in conditiile predispozante citate. Tulburarile generale sint aceleasi ca si la stomatita crupala a sugarilor, tineretul slabind rapid, prezentand semnele anatomice caracteristice, prin aparitia pe diferitele parti ale mucoasei bucale — pe palatul dur, gingii si limba — a unor false membrane de grosime variabila. Aspectul lor este galbui, sunt uscate, foarte aderente la tesutul subiacent, lasand la ridicare o suprafata ulcerata, cu fundul neregulat, cu marginile exuberante, sangerind usor, insotita de o mare sensibilitate a animalului. Unele dintre exemplare pot sa prezinte numai escare necrotice galbui sau alburii de consistenta moale, cazeoasa care prin eliminare lasa ulceratii mai mult sau mai putin profunde. Leziunile pot sa cuprinda toata mucoasa bucala si de cele mai multe ori sa progreseze in faringe si chiar la nivelul altor mucoase, ca cea esofagiana sau a prestomacurilor. Ptialismul este redus, uneori absent. Unele animale prezinta gura intredeschisa, vocea stinsa, altele pseudotrismus intens. Apetitul este complet redus, animalele prezentand dezinteres fata de supt sau alimentatie ; suptul este aproape imposibil. Daca prehensiunea se face totusi, jetajul alimentar si regurgitarea bolului sint constante mai ales atunci cand leziunile au progresat in faringe. Odata cu instalarea leziunilor, animalele de obicei raman in decubit sterno-abdominal sau lateral complet, pe langa semnele gastrointestinale, pleuropulmonare citate.
Diagnosticul este usor de stabilit ; diagnosticul diferential trebuie facut dupa specie cu pesta bovina, febra aftoasa, la toate speciile cu difteria alimentara (avitaminoza A). La precizarea diagnosticului este necesar sa se ia in consideratie si conditiile in care boala a aparut si evolueaza, pe linga cercetarile de laborator (bacterioscopie, incercari de transmisiune la animalele de laborator mai ales in directia precizarii febrei aftoase).
Evolutia este rapida, animalele trecind cu repeziciune la tulburari secundare intestinale, pleuropulmonare care duc la exitus, cu atit mai mult cu cat este vorba de tineret care nu dispune de rezerve si care nu se mai poate alimenta.
Prognosticul este foarte grav pentru animalele tinere la care prin ivirea complicatiilor mortalitatea este de 100% si rezervat pentru animalele adulte.

Related posts:

Dilataţia simplă a cheagului DERMATITA ACTINOBACILARĂ Alimentatia vacilor Adaposturi pentru vaci ASIGURAREA NECESARULUI DE APĂ SUB ASPECT CANTITATIV ŞI CALITATIV DERMATITA NECROTICA LEPTOSPIRICA Sfaturi pentru oi și capre Dictiocauloza, o boală favorizată de timpul ploios DERMATITA CARBUNOASA Determinarea varstei la taurine COGLAVAX DIAZINOL Neotyl Noordsy's Food Animal Surgery, 5th Edition Paravaccina – Pseudocowpoxul Vacile si cutremurele Sheep, Goat, and Cervid Medicine, 3rd Edition NOVASUL OPTIPRIME Agalaxin